Distributia:
-Alain Delon
-François Périer
-Nathalie Delon
-Cathy Rosier
-Jacques Leroy
-Michel Boisrond |
|
|
|
|
| Le Samourai - Samuraiul (1967) Cronica din colecția „1001 de filme de văzut într-o viață”: Jean-Pierre Melville a avut inspirația să inventeze un citat din Bushido, codul samurailor, ca prefață (scrisă pe ecran) a filmului său „Le Samouraï” (Samuraiul): „Nu exista singuratate mai mare ca a samuraiului, decat cea a tigrului in jungla poate”. Nu e nevoie de nici o altă aluzie la cultura japoneză. Acest pseudocitat e suficient pentru a da filmului un aer abstract, mitic, atemporal. Este o operă de artă care îți taie răsuflarea, stilizată până la manierism, în care lumea imaginară depășește cu mult posibilitățile realității. Nu-i nici o mirare că numeroși regizori, de la John Woo la Paul Thomas Anderson, la Quentin Tarantino și Water Hill, au considerat-o adevărată Biblie a cinematografului de acțiune. Jef Costello (Alain Delon) este un ucigaș de profesie impasibil, cu o voință de fier, pentru care epitetul „neinduplecat” este un eufemism. Metodic, asexual și aparent amoral în disponibilitatea sa de a ucide la comandă, Jef se trezește prins în cursă și urmărit - la fel ca tizul său, jucat de Robert Mirchum, din filmul „Out of the Past” (Din trecut) (1947), el este prins „într-o înscenare” și trebuie să intre ăn joc și să „vadă întreg tabloul”. Confruntarea decisivă cu martorul care îl poate incrimina dezvăluie enigma motivațiilor sale interioare. Felul în care Jean-Pierre Melville vede Parisul este trecut prin filtrul pasiunii sale pentru filmul noir american: cluburi de noapte cu cântăreți de jazz negri, străzi întunecate și ploioase. Polițiștii actionează ca într-un film de Fritz Lang, împânzind orașul într-o rețea intricată a supravegherii și urmărind umbra umană fugitivă de pe ecranul radarelor. Și totuși, atmosfera amețitoare a unei lumi imaginare este echilibrată de atenția maniacală, legendară, a lui Jean-Pierre Melville pentru detalii, asemănătoare ea însăși naturii obsesive a unei anchete polițienești: fiecare gest, fiecare plimbare prin oraș sunt planuite și interpretate impecabil. E greu să privești „Le Samouraï” - un film aproape fără dialog, în care fiecare sunet (ciripitul păsării, de pildă, din apartamentul lui Jef, scrâșnetul unui motor de mașină sau clinchetul unui inel de chei) este artificial izolat și exacerbat, în care actorii pozează ca niște manechine superbe (Alain Delon arată aici ca un bibelou de porțelan, asemeni Catherinei Deneuve în „Belle de Jour” (1967) - fără să-ți amintești de Robert Bresson. Jean-Pierre Melville refuză comparația, dar ea rezistă: Jef este aproape un preot ascet, animat de o vocație interioară. |
| | Pro Best HD | Filme Clasice | Filme Online Clasice | Filme Clasice HD | Filme Vechi | Pro Best HD - Filme Clasice Online | |
|
Recomandari Filme :
|
