Distributia:
-George Bancroft
-Betty Compson
-Olga Baclanova
-Clyde Cook
-Mitchell Lewis
-Gustav von Seyffertitz |
|
|
|
|
| The Docks of New York (1928) Cronica din colecția „1001 de filme de văzut într-o viață”:
În 1928, ultimul an al epocii cinematografului mut de la Hollywood, au fost produse cele mai remarcabile capodopere care au marcat maturizarea finală a unui gen ce urma să dispară curând: „Malec, reporter cinematografic”, „Mulțimea”, „Îngerul străzii”, „Marșul nupțial”, „Vântul”. Asemena acestora, „Docurile din New York” este un film de o economie și un rafinament desăvârșite. Intriga este minimalistă, iar personajele puține, lăsând loc unei elaborări ample a atmosferei și gesticii. Protagoniștii din „Docurile din New York” par să fi părăsit naturalismul fatalist al pieselor lui Eugene O'Neille pentru a intra în peisajul arhetipal, oniric al unui basm: „Ann Christie” și „Maimuța păroasă” par să dea mâna cu „Frumoasa și Bestia” în această peliculă. Povestea de dragoste a lui Sternberg se compune din două secțiuni principale: ziua și noaptea. Noaptea este o luminoasă împarțire a umbrelor, învaluită în ceață, fum, ochiuri de lumină și reflexe unduitoare. În acest tărâm fermecat, fochistul Bill (George Bancroft) o salvează de la sinucidere pe prostituata Mae (Betty Compson). Cei doi ajung într-un local gălăgios unde, sub impulsul momentului, pun la cale o căsătorie spontană, ce ar putea fi deopotrivă o inițiativă sinceră sau doar un pretext pentru o aventură de o noapte. Lumina rece și limpede a dimineții aduce cu sine abandonul, deziluzia și o reconsiderare a sentimentelor, Bill făcându-se subit nevăzut, ca apoi să revină pentru a fi acuzat de furtul unei rochii pe care i-o dăruise lui Mae. Sobrietatea și precizia interpretărilor - nonșalanța controlată a lui Bancroft, grația studiată cu care își poartă corpul masiv, lehamitea languroasă a lui Compson și echilibrul delicat dintre suferința și speranța din privirile ochilor ei ridicați spre cameră - mențin veșnic un val unduitor de speculații peste gândurile și sentimentele intime ale personajelor principale. În ce masură se amagesc Bill și Mae unul pe altul, și mai ales pe ei înșiși? Josef von Sternberg este recunoscut (inclusiv după propria-i mărturisire) ca unul dintre cei mai glaciali regizori, deși a creat câteva dintre cele mai mișcătoare testamente cinematografice despre puterea iubirii de a ne amăgi. „Docurile din New York” este unul dintre acestea, dar cu atât mai convingător prin reticența critică cu care își dezvăluie propria inimă amagită. |
| | Pro Best HD | Filme Clasice | Filme Online Clasice | Filme Clasice HD | Filme Vechi | Pro Best HD - Filme Clasice Online | |
|
Recomandari Filme :
|
