Nume de prestigiu al curentului Nouvelle Vague , FRANCOISE SAGAN s-a bucurat de ercanizarea pentru marele si micul ecran a cam toate romanele si piesele sale.Si acest  film, BONJOUR TRISTESSE,  desi cam superficial (subtire)  in ceea ce priveste subiectul sau, s-a bucurat de succes datorita unei distributii excelente. JEAN SEBERG aflata  la inceput de drum (glorios) pentru reusita sa in lumea filmului ; una din superbele  vrajitoare ale Salemului, MYLENE DEMONGEOT , ca si cea de  dinaintea sa, urca vertiginos cu acest film treptele celebritatii; cu melodia  BONJOUR TRISTESSE, JULIETTE GRECO ocupa primele locuri in topurile europene , nelipsind nici  in serile de "ceai dansant" ca fiind de "bon gout";  DAVID NIVEN, ca-ntotdeauna, un playboy fermecator si plin de el, etern june prim al marelui ecran, cu mult lipici la spectatoare,  si, am lasat-o la urma, DEBORAH KERR, una din reginele neincoronate ale melodramei - totdeauna extrem de capabila in realizarea personajelor sale, complexe si dramatice, personaje care reusesc sa se pastreze nealterate in memoria cinefililor. Pentru aceasta distributie (pentru jocul actorilor) filmul merita vizionat. Eu l-am revazut si nu mi-a parut rau ; mi-a improspatat amintirile tineretii....