Distributia:
-Alfred Abel
-Gustav Fröhlich
-Rudolf Klein-Rogge
-Fritz Rasp
-Theodor Loos
-Erwin Biswanger |
|
|
|
|
| Metropolis (1927) Cronica din colecția „1001 de filme de văzut într-o viață”:
Cu o durată inițială de peste două ore, „Metropolis” de Fritz Lang este prima lucrare de anticipație științifică de mare respirație, cu decoruri uriașe, mii de figuranți, efecte speciale realizate printr-o tehnică de vârf la acea vreme, numeroase scene de violență și sex, o morală severă, un joc actoricesc excelent, o notă de gotic german și secvențe fantastice inovatoare. Finanțat de UFA, cel mai mare studiou cinematografic al Germaniei, filmul a iscat controverse în epocă dovedindu-se un dezastru din punct de vedere al încasărilor la box-office și ducând studioul aproape la ruină. Trama, simplistă, se aseamănă unui basm: Freder Fredersen (Gustav Fröhlich), fiul protejat al stăpânului Metropolisului (Alfred Abel), află despre viețile nefericite ale milioanelor de muncitori care asigură existența strălucitorului megalopolis. Freder ajunge să descopere realitatea cu ajutorul virtuoasei Maria (Brigitte Helm), o pacifistă care propovăduiește în permanență calea medierii în dispute industriale, dar și angajându-se să muncească în secret, într-o infernală tură de zece ore, la una din mașinile de șlefuit. Stăpânul îl are drept sfătuitor pe inginerul nebun Rotwang (Rudolf Klein-Rogge), creatorul unei femei robot, copie malefică a Mariei, pe care o dezlănțuie asupra orașului. Robotul este antrenat într-o serie de episoade, când dansând gol într-un local de noapte decadent, când incitând spiritele la răzmerițe distructive - scene care-i oferă lui Lang ocazia de a exploata la maximum valoarea uriașelor decoruri de fabrică, aruncându-le în aer sau inundându-le; însa Freder și adevărata Maria ies în final învingători, salvând copii orașului din calea apelor. Societatea este reunită din nou în momentul în care Maria hotărăște că inima (Freder) trebuie să mediteze la relația dintre minte (Stăpânul) și mâna (muncitorii). La scurt timp după lansare, acest film cu un buget exorbitant a fost retras din rețelele de distribuție și supus unui nou montaj, împotriva dorinței lui Lang: chiar restaurată color in anii 1980 de Giorgio Moroder, această variantă trunchiată, simplificată, a rămas cea mai cunoscută până azi; de curând, o recondiționare parțială, cu inserturi de text bine gândite pentru a substitui scenele definitiv pierdute, a adus pelicula mult mai aproape de originalul lui Lang. Această versiune adaugă scenele rămase uitate vreme de decenii și le restabilește ordinea din varianta originală și le adaugă inserturi adecvate. Considerată anterior un film de anticipație simplist dar spectaculos, această nouă-veche versiune demonstrează intenția mitică, și nu profetică, a decorului futurist; elementele tipice pentru arhitectura, industria, designul și politica anilor 1920 se îmbină cu cele de sorginte medievală și biblică pentru a produce imagini de o stranietate șocantă: un robot futurist ars pe rug, un om de știință nebun, cu o mână de fier, care este în același timp și un alchimist al secolului al XV-lea, muncitorii epuizați într-o uzină imensă inaintând greoi spre fălcile unei mașinării care îl întruchipează pe anticul zeu Moloch. Interpretarea lui Gustav Fröhlich ca erou-simbol al inimii apare și astăzi ca extrem de îngroșată. Klein-Rogge în rolul inginerului Rotwang și Abel șn cel al Stăpânului Metropolisului, și în special Brigitte Helm în dublul rol al virtuoasei eroine salvatoare și al femeii fatale metalice sunt remarcabili. Prin evocarea unui semnificativ segment de poveste care sondează motivațiile complexe ale personajelor, trama spectaculoasă capată acum mai multă relevanță, atât ca o complicată dramă de familie, cât și ca epopee a represiunii, revoluției și reconcilierii. |
| | Pro Best HD | Filme Clasice | Filme Online Clasice | Filme Clasice HD | Filme Vechi | Pro Best HD - Filme Clasice Online | |
|
Recomandari Filme :
|
