Distributia:
-Liv Ullmann
-Max von Sydow
-Sigge Fürst
-Gunnar Björnstrand
-Birgitta Valberg
-Hans Alfredson |
|
|
|
|
| Shame aka Skammen - Ruşinea (1968) Cronica din colecția „1001 de filme de văzut într-o viață”: „Skammen” aka „Shame” (Rușinea) este probabil cel mai bun dintre filmele pe care Ingmar Bergman le-a făcut în a doua jumătate a anilor 1960 cu Max von Sydow și Liv Ullmann, pe insula sa favorită, Faro. De fapt, privindu-l retrospectiv în cartea sa "Imagini: viața mea în film", Ingmar Bergman nu l-a lăudat prea mult. I s-a părut atunci că scenariul era inegal și că filmul avea din această cauză o primă parte mai slabă. Și că pusese prea mult efort în încercarea de a zugrăvi războiul. O asemenea apreciere pare mult prea severă. Studiu al efectelor devastatoare ale războiului asupra unui cuplu, filmul este una dintre cele mai convingătoare istorii ale unei relații umane modificate de forțe asupra cărora nu are nici un control. Ingmar Bergman nu a avut la îndemână resursele Hollywoodului pentru a pune în scenă un carnagiu spectaculos, dar a știut să compenseze limitările materiale prin intensitatea, limpezimea și elocvența dramei și prin acuitatea observațiilor sale psihologice, emoționale și sociale. Liv Ullmann și Max von Sydow interpretează un cuplu a cărui dragoste reciprocă este marcată de slăbiciune și complezență, dar capabilă încă să supraviețuiască. Războiul pe care reușiseră mai mult sau mai puțin să-l ignore le bate însă în final la ușă, silindu-i să se privească pe sine, pe celălalt și relația dintre ei cu o onestitate nouă, nemiloasă. Violența, moartea și înșelăciunea din jurul lor sunt arbitrare și terifiante, dar probabil nu mai puțin decât revelațiile lor intime, cu adevărat șocante. Nimic neobișnuit, poate, în dramele acestea de cameră ale lui Ingmar Bergman. Dar aici totul capătă forță datorită contextului mai larg al lumii în conflagrație. Jocurile actoricești și imaginea în alb-negru a lui Sven Nykvist, superbă ca de obicei, la fel de elocventă în prim-planuri ale chipurilor umane și în perspective asupra tancurilor greoaie, copacilor arzând și peisajelor zdrențuite, potențează concepția regizorală magistrală a lui Ingmar Bergman. Cei doi protagoniști sunt de neuitat în faimoasa scenă a unui ultim moment de bucurie și pace domestică, exact înainte ca războiul să le bată la ușă. La fel de memorabil este Gunnar Björnstrand în rolul unui prieten influent care îi ajută pe cei doi, numai pentru a abuza apoi de poziția sa privilegiată. Un film sumbru, de o mare frumusețe și, evident, neliniștitor de relevant și în ziua de azi. |
| | Pro Best HD | Filme Clasice | Filme Online Clasice | Filme Clasice HD | Filme Vechi | Pro Best HD - Filme Clasice Online | |
|
Recomandari Filme :
|
