Distributia:
-Ovidiu Iuliu Moldovan
-Serban Ionescu
-Dan Sandulescu
-Radu Beligan
-Mircea Albulescu
-Enikõ Szilágyi |
|
|
|
|
| Horea (1984) Realizat la 200 de ani de la Răscoala ţărănească din Transilvania condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, acest film şi-a propus să elogieze personalitatea lui Horea, unul dintre conducătorii răscoalei, şi înaintatele sale idei politice, sociale şi morale. Scenariul a fost scris de Titus Popovici după o riguroasă documentare istorică şi a scos în evidenţă ecoul puternic produs de răscoală în ţările Europei. Prin proporţiile şi implicaţiile ei sociale şi politice, Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan este văzută ca un moment antemergător al Revoluţiei Franceze din 1789, care a dus la răsturnarea monarhiei absolutiste din Franţa; ideile lui Horea sunt prezentate ca un posibil punct de inspiraţie al ideilor revoluţionarilor francezi, fiind asemănătoare, dar mai luminate, decât ale acestora. Filmul se caracterizează printr-un realism dur, în care imaginea lui Horea este conturată de nobilii transilvăneni şi de colegii săi de suferinţă. Intriga răscoalei o constituie trimiterea în Transilvania de către împăratul Iosif al II-lea (Alexandru Repan) a unui înalt oficial imperial, contele Anton Jankovics (interpretat admirabil de Radu Beligan), pentru a afla cauzele răscoalei în scop de a preveni mişcări revoluţionare ulterioare. Interogatoriile la care sunt supuse cele trei căpetenii, Horea (Ovidiu Iuliu Moldovan), Cloşca (Şerban Ionescu) şi Crişan (Dan Săndulescu), capturate prin trădare, scot în evidenţă spaima oficialilor imperiali faţă de acel eveniment. Martiriul lui Horea şi Cloşca, traşi pe roată "din raţiuni de stat" la Alba Iulia în dimineaţa zilei de 28 februarie 1785, după ce Crişan se spânzurase în celulă pentru a nu-i fi smulse informaţii prin tortură, impresionează prin duritatea procedeului şi prin demnitatea celor doi condamnaţi în faţa morţii. "Horea" este un film reuşit ca urmare a scenariului bine realizat, a imaginii impregnate de dramatism (filmată de operatorul Vivi Drăgan Vasile), a decorurilor antitetice create de scenograful Marcel Bogos, a muzicii lui Tiberiu Olah şi a unor interpretări excepţionale precum cele ale lui Ovidiu Iuliu Moldovan şi Radu Beligan. Două secvenţe impresionează în mod deosebit: discuţia lui Horea în închisoare cu fiul său, căruia îi transmite ideile testamentului său politic, şi discuţia de la masă a contelui austriac cu Horea, în care simplul ţăran reuşeşte să complexeze prin spiritul său moral pe un intelectual rasat. Ideile transmise de Horea fiului său sunt un adevărat testament politic: "Aşa m-ai cunăscut tu pe mine că mi-ar fi teamă de chinuri? Eu de chinuri nu mă tem, altfel nu m-ar fi prins viu. Iară de moarte, eu, fătul meu, când am sculat oamenii am bătut palma şi cu moartea; datori îi suntem oricum, numai că nu-i totuna cum mori, da' eu mă gândesc că o să am puterea să mor aşă ca să le fie ruşine în veci celora pentru care oi muri să mai trăiască cu fruntea în ţărână în faţa unor nemernici, în faţa unor nimenea. (...) Să ţâneţi de viaţă cu dinţii ca lupul de pradă, să aveţi prunci mulţi, să vă trageţi pe brânci, să răbdaţi de foame, pruncii să-i daţi la şcoli să ajungă mai învăţaţi decât pruncii grofilor, iar din când în când să le zâceţi o vorbă şi de mine, da' nu des (...) să nu se ieftinească. Tu plângi? Tu plângi, mă? Să fie pentru cea din urmă oară, auzâtu-m-ai? Nouă să plângem nu ne este îngăduit." |
| | Pro Best HD | Filme Clasice | Filme Online Clasice | Filme Clasice HD | Filme Vechi | Pro Best HD - Filme Clasice Online | |
|
Recomandari Filme :
|
