Distributia:
-Stela Popescu
-Dumitru Rucăreanu
-Cornel Vulpe
-Iurie Darie
-Mircea Şeptilici
-Aurel Giurumia |
|
|
|
|
| Plicul (1976) Piesa este o țesătură de intrigi, de matrapazlâcuri, care soldează vesel, prin bună armonie, afacerea din micul târg „cu gară mare”; în miezul ei, ea este, însă, o mărturie amară, de protest și derută, pe care o depune, în fața istoriei, cealaltă lume, lumea celor mulți și necăjiți, ce se împărtășea de la decepția năruirii în nedemnitatea și lipsă de orizont a „marei iluzii” ce le întreținuse, de-a lungul războiului, elanul de a fi eroi și răbdarea de a fi victime ale măcelului. Scițarea unei atitudini lucide, de natură să marcheze și drumul revoluționar ce începuse a se deschide în această lume, Rebreanu a abandonat-o; Ion Taman, odăiașul de la C.F.R., purtătorul de cuvânt al acestei atitudini, n-ar fi putut clinti, el singur, nimic din sistemul social și moral denunțat; autorul l-a destinat, de aceea, să fie subiectul poantei finale a piesei (jertfirea „acarului”) și să sporească, astfel, gustul amar al comediei, dacă nu chiar să-l treacă în dezgust.
Marea afacere cu lemne și șantaj din micul târg al primarului Arzăreanu, al soaței sale Victorița și al șefului de gară Galan, e tratată de Lucian Giurchescu (inveterat practician al efectelor brechtiene) cu o vădită bucurie a distanțării – în timp, în climat, în semnificații. Valorile comice – de farsă – ale textului sunt, astfel, cu mare și bun efect, exacerbate; contextul – citit în cheia lui derizorie și exploatat ca atare – e închinat și el, din plin, hazului; subtextul amar e trecut în zonă paseistă și este comunicat ca „depășit”; așadar, e dat și el ofrandă râsului. Un soi de resort marionetistic mișcă universul de vid uman, de cinism moral, care colorează societatea „Plicului”. Și, dincolo de toate acestea, servind textul, parcă, împotriva textului (cu înaintarea lui domoală, adesea, chiar greoaie), o dinamică jucăușă, oarecum dansantă, căptușește și dă nerv (cu rare momente trenante) desfășurării spectacolului. Nu poți să nu reți aportul important al scenpgrafului Ion Popescu-Udriște și al inginerului Ion Simionescu, care l-a secondat în construcția orlogeriei scenotehnice.
Stela Popescu a avut o distincție, deloc provincială, deschinzând din Caona Joițica, dar prefigurând parcă pe celebra și irezistibila „damă voalată”, victorioasă în cabinetele ministeriale ale epocii, a manevrat, cu darurile unei feminități dublate de o inteligență arghirofilă, deschisă, deopotrivă, și generozităților libertine, și ițele corupției, și cele ale adulterului, pilonii pe care este așezată comedia lui Rebreanu. Dumitri Rucăreanu, surprinzător de nou, a purtat cu aplomb masca autorității de părinte al târgului, printre meandrele demagogiei sforăitoare și ale crizelor, nu mai puțin sforăitoare , de conștiință și de nervi, în care îl azvârleau, fie teama unui eșec al interprinderilor lui bănești, fie impaciența de a le vedea sfârșite cu bine, fie situația de a le vedea reușind cu prețul afișării publice a triunghiului adulterin. Iurie Darie și-a dublat, în uniforma șefului de gară, știutele lui virtuți și virtuozități de june-prim cu datele unui excroc sentimental, într-un joc deschis al farsei; Mircea Șeptilici, purtând cu cuceritoare superbie statura și masca unui întârziat și experimentat politicastru, a însoțit, cu nonșalanță străveziu îmbibată de corupție, masca suculentă a lui Aurel Giurumia, copărtaș, hămesit și în continuă febrilitate inventivă, la acțiunile afaceriste ale primarului. O pitorească față de gazetar-giruetă face, cu bogate resurse expresive, Cornel Vulpe; un inspector desenat în linii groase, de zbir formal, în fond, hulpav și gata la tranzacții, desenează Constantin Băltărețu. Umilitatea, nedemnă și tâmp arivistă, o creionează Candid Stioca; umilitatea fără nădejdi oropsită, se întrupează, cu scurte zvâcniri clovnești, în persoana lui Mihai Pălădescu. Cu utilitate episodică, dar, din păcate, fără șansa de a deveni apariție, Liliana Țicău, în Văduva de război, și – în dublă ipostază, de fată în casă și de aprod la primărie – tânără și sprințară, Anca Pandrea. |
| | Pro Best HD | Filme Clasice | Filme Online Clasice | Filme Clasice HD | Filme Vechi | Pro Best HD - Filme Clasice Online | |
|
Recomandari Filme :
|
