Distributia:
-Gene Hackman
-Fernando Rey
-Roy Scheider
-Tony Lo Bianco
-Marcel Bozzuffi
-Frédéric de Pasquale |
|
|
|
|
| The French Connection - Filiera franceză (1971) Cronica din colecția „1001 de filme de văzut într-o viață”: Împreună cu „Locotenentul Bullitt” (1968) (în regia lui Peter Yates) și „Dirty Harry” (Inspectorul Harry) (1971) (în regia lui Don Siegel), „The French Connection” (Filiera franceză) a fost avangarda noului val al filmelor polițiste născute în jurul anului 1970. Bazată pe un fapt real, povestea descrie eforturile fanatice ale polițistului new-yorkez „Popeye” Doyle (Gene Hackman) de a intercepta un transport masiv de heroină organizat de antreprenorul marsiliez Charnier (Fernando Rey). Chiar dacă viziunea filmului împotriva drogurilor ca luptă de clasă între polițiștii străzii și bogătașii care susțin establishment-ul este datată, „The French Connection” rămâne un film extrem de palpitant și de intens, în primul rând datorită montajului energic, viziunii epice a decadenței urbane și finalului integral pesimist. Montajul - a cărui energie brută este sporită de tranzițiile bruște, truncate, de la o scenă la alta - exprimă simțământul de dezorientare și dezechilibru și în același timp impulsul imperios, neliniștit, de salt înainte, care domină filmul. Faimoasa scenă a urmăririi, în care mașina lui Doyle gonește pe o stradă circulată după un tren de metrou aerian, nu pare nici astăzi demodată sau artificială, pentru că nu este altceva decât o prelungire a efectului-tunel, a accelerației filmului. Imaginea „orașului drogurilor” pe care o propune „The French Connection” include, dincolo de locurile și spațiile mizerabile, un colaj de diferite peisaje urbane. New York-ul înghesuit și jegos contrastează la început ironic cu spațioasă, grațioasă (dar în ascuns vicioasă) Marsilie și este apoi împărțită între două cartiere: Manhattan, citadela celor bogați și influenți, și Brooklyn, arena a narcomanilor, cuțitarilor mărunți și polițiștilor de stradă. Un detaliu în plus îl reprezintă o scurtă scenă în Washington D.C., prezent ca un oraș alb apatic, străin de adevărata față urbană. Mai există oare vreo altă peliculă, câștigătoare a Oscarului pentru cel mai bun film, care să aibe un final atât de pesimist? După ce îl silește pe Charniere să intre într-o clădire aflată în ultimul hal de degradare, Doyle nu numai ca îi pierde urma, dar se lasă pur și simplu de obsesia sa. Prea înnebunit pentru a recunoaște că tocmai l-a făcut fărâme pe un agent FBI, el își continuă urmărirea fără sens. Scena finală poate fi interpretată ca o viziune apocaliptică a viitorului orașului, în care clădirea ruinată reprezintă o rămășița a unei civilizații pierdute, iar ușa pe care dispare Doyle, o poartă a iadului. Asprimea sumbră a acestui sfârșit este cea care înalță cu adevărat „The French Connection” deasupra câștigătorilor de duzină a Oscarului și îl face un film într-adevăr răvășitor. |
| | Pro Best HD | Filme Clasice | Filme Online Clasice | Filme Clasice HD | Filme Vechi | Pro Best HD - Filme Clasice Online | |
|
Recomandari Filme :
|
